Peștera Poarta Zmeilor
La Peștera Poarta Zmeilor am fost de două ori până acum. Nu că aș fi vreun împătimit al peșterilor căci nu sunt, (deși am văzut mai multe) dar se află pe Bedeleu, loc unde am fost de câteva ori. Pe traseu o să vedeți mai multe locuri interesante, printre care Poiana Șipote și Cascadele de Travertin ale văii cu același nume.
Deoarece nu mă atrage speologia foarte tare și n-am nici un fel de echipament sau experiență la acest nivel, îmi place să intru sau să vizitez grotele mai accesibile omului de rând. Ei bine, Peștera Poarta Zmeilor este una din acele grote.
Dacă sunteți pe Bedeleu, în Munții Trascăului și vreți o drumeție trebuie să vedeți Peștera Poarta Zmeilor. Aceasta este foarte ușor de găsit deoarece se află aproape de Balconul Bedeleului, chiar lângă un portal natural de piatră inconfundabil.
Pentru a ajunge aici se urmează marcajul cruce roșie, care pornește din Sălciua de Jos. Zona este superbă, eu merg anual prin locurile astea.
Pe drum aveți panorame deosebite asupra Văii Arieșului, Scăriței-Belioara și cel mai spectaculos punct de belvedere, de la balconul Bedeleului.
În dreapta, pe marginea crestei, în poza de mai sus se vede balconul Bedeleului. Aici pe balcon am tras un somn de poveste în toamnă. 😊 Ajunsesem dimineața foarte devreme pe balcon și soarele încălzea deja zona. M-am întins cât sunt de lung și… dus am fost. O plăcere, nu alta. 😊
De menționat că totuși traseul până aici este destul de solicitant. Dacă în prima parte e ca o plimbare, în a doua jumătate o să transpirați serios până sus. Dacă e zăpadă sau ploaie, urcușul devine chiar dificil.
Ca și durată, o dată am făcut 4 ore până la balcon. Cu pauze pentru poze, admirat natura, oprire la cascadele superioare (care nu prea aveau apă), mâncat și așa mai departe. Altă dată 2 ore și jumătate. Depinde fiecare cum merge și de câte ori se oprește pe traseu.
Conform hărților, Peștera Poarta Zmeilor se află la o altitudine de 1150 de metri. Ca și lungime mi s-a părut că ar avea vreo 100 de metri dar are de fapt 125. Are intrarea chiar lângă portalul menționat, destul de strâmtă aș zice. E nevoie să vă aplecați serios pentru a pătrunde în peșteră. Evident, este nevoie și de surse de lumină, dar să aveți grijă cu acestea deoarece înăuntru sunt lilieci și să nu-i deranjați prea tare.
Pe lângă lilieci sunt diverși păianjeni, pseudo-scorpioni și alte diverse vietăți.
Formațiunile din interior sunt interesante, tipice. O să vedeți aici stalagmite, stalactite mici, draperii, scurgeri parietale.
Peștera are o sală mare, unde puteți studia și admira pe lângă aceste structuri și fauna locală. De pozat a fost mai greu deoarece n-am avut un trepied la mine. În peșteră fiind întuneric, lanterna nu prea a făcut față decât până în maxim câțiva metri.
Peștera Poarta Zmeilor este cunoscută de oamenii zonei, dar cartarea ei s-a făcut abia în 1984. Mă gândesc că fiind o peșteră așa mică nu a prezentat un interes mare. Indiferent de datele acestea, dacă intrați aici vă veți simți ca niște exploratori. Eu așa m-am simțit.
Pe copacii de pe porțiunea de traseu de la balcon la peșteră o să vedeți câteva marcaje. Este ușor de găsit. Din păcate, vandalii și-au lăsat amprentele și pe aici.
Vă recomand să veniți toamna prin zonele astea. Peisajele sunt mai frumoase datorită culorilor diverse ale vegetației. E clar că în peșteră e același peisaj, dar obiectivele turistice se pot lega frumos prin locurile astea. Dacă sunteți pasionați de dormitul la cort, se poate campa în Poiana Șipote. Puteți rămâne aici liniștiți, zile în șir.
Înainte să închei, după ce am scris acest articol acum câteva zile, am dat o fugă până în zonă pentru poze la galaxie. Mă rog, e vorba despre Centrul Galactic pe care îmi place să-l pozez. Așa că am fost la poalele Bedeleului, în Dumești mai concret, unde am stat peste noapte. Am prins un frig de a înghețat totul peste noapte dar cerul a fost superb. Poate fac un articol separat cu povestea asta. 🙂
Prin zonă se pot vedea următoarele:
– pe traseu: Cascada Superioară Șipote (dacă au fost ploi mai serioase), balconul, portalul.
– în apropiere: Cascada Șipote (inferioară), Valea Arieșului, Dumeștiul, Peștera Huda lui Papară (doar intrarea căci e închisă publicului).
– puțin mai departe: Cascada Vănătările Ponorului zisă și Dâlbina, Cheile Plaiului, Siloșului, Borzești, Scărița Belioara, Muntele Mare, Rîmetea cu Piatra Secuiului, Cheile Vălișoarei, Cheile Turzii, etc..
No Comments