Vârful Piz Boe, Munții Dolomiți, Italia

Varful Piz Boe este un pisc celebru de peste 3000 de metri altitudine din Munții Dolomiți, Italia. Știam de acest vârf de mulți ani și-mi doream să ajung aici cu proxima ocazie. Dar nu a fost să fie decât din a doua. Să vă spun câteva lucruri despre acest masiv impresionant.

Varful Piz Boe are altitudinea de 3152 de metri și e cel mai înalt vârf din grupul muntos Sella (Sella Group, cum e cunoscut). Acest masiv face parte din Munții Dolomiți, care la rândul lor compun Alpii Italieni. Zona este absolut remarcabilă, de o frumusețe aparte. Te îndrăgostești pe loc de Dolomiți. Peisajele sunt fabuloase aici. Evident, pozele sunt doar o picătură din ce reprezintă acești munți care trebuie văzuți cu proprii ochi.

Varful Piz Boe are o formă piramidală, imposibil de confundat. Chiar în vârf există o cabană mică, Piz Fassa, unde se poate mânca și chiar caza, dar maxim 6 persoane. De aici ai o superbă panoramă asupra unor vârfuri deosebite: Marmolada (Punta Pena – 3343 m), pe care există un ghețar veșnic, Gran Vernel (3210 m), Sasso Lungo (3181 m) și multe altele.

Oriunde te uiți de fapt, ai piscuri muntoase, care de care mai impunătoare. Varful Piz Boe este cunoscut ca fiind și cel mai accesibil vârf de peste 3 mii de metri al Dolomiților. Acest aspect se datorează faptului că aici se poate ajunge relativ rapid. Din pasul Pordoi (Passo Pordoi – 2239 m) se ia telecabina până în Sass Pordoi (2950 m), denumit și Terasa Dolomiților.

Aici se află și refugiul Maria, denumit așa după o femeie celebră ce a trăit în zonă. De aici se poate zări Varful Piz Boe, la care se poate ajunge pe jos în 1-2 ore. Eu sub un ceas am făcut, probabil din cauza nerăbdării. 🙂

Evident, către Varful Piz Boe sunt mai multe trasee, unele neincluzând telecabina. Modul ascensiunii acestuia rămâne la latitudinea fiecăruia și în funcție de timpul de care dispune.

Prima dată când am ajuns în zonă eram cazat în Canazei, o localitate aflată în proximitatea muntelui. Canazei este super cunoscută datorită turismului și zonelor incredibile. Aici lucră mulți români de altfel.

Din Canazei luasem o telecabină spre Pecol, un punct de belvedere superb.

De aici, rețin că am luat o a doua telecabină spre Col dei Rossi. Iar de aici pe jos, o rută puțin ocolitoare până în Passo Pordoi, cam 30 de minute.

Ultima telecabină m-a cocoțat la Sas Pordoi, dar datorită zăpezii am fost nevoit să admir Varful Piz Boe de la depărtare. Aia frustrare. Să ajungi din România în Italia, să vezi vârful în fața ochilor și să nu urci pe el… Nu aveam echipament pentru zăpadă.

Deși era început de iulie, omătul era chiar mare pe alocuri. Bine, inițial fusese vorba că Sass Pordoi era punctul final, deoarece nu se știa cum e vremea, plus că aveam și alte obiective la vremea aceea. Iar uneori e bine să știi când să te oprești.

Coborârea a fost pe jos din pas până în Canazei. Astfel am putut admira natura și face sute de poze. Am văzut și marmote pe traseu. Despre ele chiar am scris un articol. 🙂

În anul următor, mi-am luat revanșa însă. Atunci am fost cazat într-o stațiune mai jos, în Campitello di Fassa. De aici am revenit pe Terasa Dolomiților și, cum ziceam mai sus, în mai puțin de o oră am fost pe Varful Piz Boe. Au urmat alte sute de poze. Pentru că zona e memorabilă, alesul pozelor a fost chiar dificil.

Ascensiunea spre vârf eu zic că e relativ ușoară. Pornește de la 2950 de m, coboară la 2848 de m și urcă la 3152 de m. Deci nu e cine știe ce diferență de nivel. Surse de apă sunt și la pornire și la final. Pe traseu la 10-15 minute de Sass Pordoi se află un alt refugiu, Forcella Pordoi. Ultima porțiune din acest traseu e poate puțin mai solicitantă, dar fără probleme.

Pe vârf, dacă ajungeți vara aici, o să vedeți de obicei multă lume. Traseul fiind ușor, îl fac mulți iubitori de munte. Remarcabil, pentru mine cel puțin, a fost că am văzut nenumărate stăncuțe alpine. Nu mă așteptam să văd alte păsări decât vulturi sau acvile la 3152 de metri altitudine. Dar ieri citeam că au fost zărite și la 8200 de metri, în Himalaya. Uau!

Returul l-am făcut la fel ca anul anterior, o plimbare de relaxare până jos în stațiune, cu gândul revenirii într-o zi. Practic  pentru mine, Varful Piz Boe a fost cel mai înalt vârf pe care am ajuns până în prezent. Sper la cât mai multe și mai mari. 🙂

De menționat că italienii stau absolut excelent la capitolul infrastructură montană să zic așa. Au telecabine și telescaune peste tot. Așadar, prin zonă se pot face trasee superbe datorită scurtării timpului parcurs. Mi-a plăcut asta. Iar de alte servicii nici nu mai are sens să menționez; totul e excelent.

Prin zonă se pot vedea următoarele:

– în apropiere: Canazei, Campitello di Fassa, Marmolada, Lago di Fedaia, altele.

– puțin mai departe: Bolzano, Cortina d’Ampezzo, Dolomiții în toată splendoarea, Veneția.

Activități ce se pot face la/pe Varful Piz Boe:

– drumeții montane, relaxare, parapantă, poze și filmări, observarea faunei și florei specifice, ski pe traseele din zonă.