Cu bicicleta spre Varful Muntele Mare

Cu bicicleta spre Vârful Muntele Mare

Posted at h in Cu bicicleta, Toate articolele by 0 Comments

Cu bicicleta spre Vârful Muntele Mare. Așa s-ar rezuma titlul acestui articol. Și pentru că iarna se apropie cu pași repezi, să ne amintim de zăpadă.

Ieșirea e din iarna trecută, prin Stațiunea Muntele Băișorii, cu bicicleta și cu sania. Îmi venise mie așa o idee copilărească să leg sania de bicicletă și să tractez pe cineva. Păi cine să fi fost mai potrivit pentru asta dacă nu iubita mea? Dar ca să fie aventură (în România, logic), m-am interesat în prealabil cum să-mi echipez bicicleta. Mă rog, roțile mai bine spus.

Așa că am văzut câteva tutoriale pe Youtube despre cauciucurile cu ținte. Soluția aleasă? Păi pur românească, evident. M-am dus la un magazin universal și mi-am cumpărat peste 200 de holșuruburi. Mărimea aleasă a fost 16×3,5. Tradus, lungi de 16 milimetri și groase de 3,5.

Am avut 2 cauciucuri pe care nu le mai foloseam, acestea urmând a fi găurite cu un burghiu de 1 milimetru grosime. Cam 100 de găuri pe roată. Am înfiletat holșuruburile în cauciucuri, iar apoi dintr-o cameră spartă am făcut niște protecții pe interiorul cauciucurilor. Ca să protejez camerele ce urmau să fie umflate. Foarte simplu. În 2 ore am rezolvat tot și eram mândru văzând cum strălucesc vârfurile holșuruburilor ieșite prin crestele cauciucurilor. Da, găurile au fost date exact prin mijlocul crestelor, altfel nu țin. Toată treaba asta a fost făcută special pentru aderență.

Sania pregătită, bicicleta la fel, ne-am urcat în mașina și duși am fost. Am prins o vreme superbă, cu soare, nu foarte frig. Iarna se vede absolut superb cerul albastru cu veșmântul alb al pământului. Îmi plac grozav brazii încărcați de zăpadă, dau excelent în poze. 🙂

Traseul a fost relativ scurt căci am urcat cu mașina până la Buscat. Chiar lângă baza pârtiei. Nu voisem să ajung cu mașina până aici, dar cum era deschis sezonul la ski, era plin de griblură aruncată peste zăpada tocită de pe drum. Așa că de la Buscat m-am urcat pe bicicletă, cu sania legată de aceasta și iubita pe sanie. Aderența a fost excelentă, doar că la urcări e aproape imposibil de tras sania încărcată. În schimb pe plat și la coborâri e distracție pentru cel de pe sanie.

Ne-am tot plimbat, dat jos, mai picat de pe sanie, mai mers pe lângă, câte o poză din când în când… Poze făcute doar cu telefonul, că nu luasem aparatul cu mine.

A fost chiar frumos. Până la un punct, când, înainte de ultima urcare spre Vârful Muntele Mare, zăpada era deja mult prea afânată și mare ca să mai pot înainte cu bicicleta. Nici măcar singur, darmite cu sania după mine.

Aici am făcut un popas scurt pentru mâncare iar apoi retur.

Cum ziceam, ca să fie aventură nu doar plimbare, am decis să mă bucur puțin de o coborâre mai în viteză. Așa că am dezlegat sania, urmând a mă întoarce după o porțiune de care voiam să profit la maxim.

Deci dă-i viteză pe zăpada nu prea tasată: 20 la oră, 30 la oră. Pantă bunicică. 40 la oră, 45 la oră și parcă văd din nou acea adunătură de zăpadă pe mijlocul drumului. Știam că, deși holșuruburile erau excelente, dacă intru cu roata de pe față prin omăt la viteza asta, pierd controlul. Știam, dar degeaba, așa că m-am văzut efectiv zburând prin aer câțiva metri și aterizând pe alături pe zăpadă afânată. Partea mereu nasoală este că, dacă folosesc ratrapele (hamurile mici de la pedale în care se bagă piciorul) în cazul unei căzături trag efectiv bicicleta după mine. Asta în cazul în care nu apuc să-mi scot papuci din ratrape. Dar de regulă nu apuc. 🙂

Partea bună a fost că, surprinzător, în afară de o foarte mică vânătaie, nu am avut absolut nimic. Pfuu. Așa e iarna. Mai conta? Mi-am luat porția, m-am liniștit și apoi ne-am putut duce amândoi relaxați spre Buscat.

Aici nu prea este voie să te dai cu sania, căci e pârtie de ski. Sunt totuși câteva mici porțiuni, dar nesemnificative unde te poți distra ca și copiii mici. Deh! Să nu zicem că ne-am cumpărat sanie degeaba. 🙂

Tura cu bicicleta, fiind relativ scurtă, mă gândesc deja la primele zăpezi ce vor cădea curând pe Muntele Băișorii. Cred că fac o ieșire mai serioasă de data asta fără sanie. E atât de plăcut cu bicicleta pe zăpadă!