Vârful Ciucaș, Munții Ciucaș
Voiam să ajung pe Vârful Ciucaș de ani buni, dar având enorm de multe destinații de văzut/vizitat, am tot amânat. Mă împăcam singur zicându-mi că, nu e așa înalt, e cam departe de Cluj-Napoca, orice ca să nu rămân cu frustrarea nevederii acestui munte care e de-a dreptul spectaculos.
De fapt, ca să fiu cât mai exact, e unul din munții cei mai frumoși din țara noastră. Așa retrospectiv, nici nu rețin să fi văzut vreun munte atât de plin de verdeață cum e Ciucașul în lunile de vară.
Pe lângă verdele crud al ierbii, în urcarea către Vârful Ciucaș am văzut enorm de multe flori. Ooh, dar ce flori! Pe unele nu le mai văzusem nicăieri, nici măcar pe Ceahlău, care mi s-a părut cel mai înflorat munte ever. Dacă eu ca bărbat am fost plăcut surprins, mă gândesc că o femeie ar fi de-a dreptul încântată.
Masivul are 1954 de metri în Vârful Ciucaș și face parte din Carpații Orientali. Sunt munți foarte frumoși care se remarcă prin formațiunile spectaculoase în formă de moț. Parcă stâncile au fost șlefuite, rotunjite de cineva anume. Geologic, clar acest aspect e datorită eroziunii, intemperiilor, vântului.
Traseul ales de mine a avut puține porțiuni solicitante. Sau poate am fost eu prea în formă, ori captivat de frumusețea muntelui. 🙂
Am optat pentru ruta:
Cheia – Valea Berii – Cabana Ciucaș – Vârful Ciucaș (pe marcaj bandă roșie cum mergi spre vârf prin dreapta pe lângă Țigăile Mari). Returul l-am făcut prin stânga ca să văd și alte locuri. Se coboară tot pe bandă roșie până aproape de Țigăile Mici și apoi se continuă pe cruce roșie până la cabană.
Până la cabană se poate merge doar cu mașină 4×4. Pentru mașinile mici (2×4) mi se pare imposibil de urcat. Panta este tare abruptă, te obosește și la picior. Mai sunt care încearcă dar dau înapoi după ce realizează că nu se poate.
Oricum e bine, deoarece de la șosea se poate veni lejer pe drumul forestier până aproape de izvorul Prof. Nicolae Ioan, unde se poate parca liniștit.
Eu am depășit puțin izvorul dar am făcut cale întoarsă. Mi-am lăsat mașina cam 300 de metri mai jos.
De la izvor ajungeți la cabană în circa 30 de minute. Drumul e frumos dar destul de abrupt după cum spuneam. Trebuie puțină atenție că se cam alunecă. Poate din poze nu pare dar drumul are inclinație serioasă spre final.
De la cabană până pe Vârful Ciucaș se face cam o oră și jumătate. Eu am făcut peste 2 ore din cauză că am pozat și admirat din plin locurile. E foarte fain aici și merită stat și simțit totul pe îndelete. Apropo de cabană, puteți suna la ei pentru a cere detalii despre starea drumului (0725431318).
Traseul începe ușor, pe lângă cabană, cu priveliști mișto de la început. Am văzut nenumărate formațiuni stâncoase deosebite cum nu-mi prea amintesc să fi văzut altundeva. Dintre ele pot aminti Babele la Sfat. Nu știu de ce le zice așa că ar fi mult mai potrivit ‘’’Iubiții sau Îndrăgostiții’’. Evident, majoritatea își fac poze aici.
Altă formațiune interesantă este la retur unde se intersectează banda roșie cu crucea roșie. Este vorba de Turnul lui Goliath. E pe partea dreaptă chiar înainte de a porni pe cruce roșie; să aveți grijă să nu-l ratați. Am ceva poze dar aș fi vrut mai multe.
Circuitul vârfului cu totul poate dura undeva în jur de 4 ore. Dacă faceți ca mine și vă opriți din metru în metru vă va lua dublu, dar nu veți regreta.
De încurcat traseul nu prea se poate căci marcajul este excelent și se vede clar și cărarea. Evident, iarna sau pe ceață densă trebuie atenție.
Am rămas peste noapte la cort căci voiam să pozez galaxia Calea Lactee. Nu am avut noroc din cauza norilor dar am prins un apus foarte colorat și un răsărit de vis.
Singurul aspect puțin mai neplăcut a fost gălăgia de la cabană, mă rog, a oamenilor. La ora 23:30 mai erau 2 copii care încă săreau pe trambulina din fața cabanei. Mă întreb uneori, oare părinții ăștia ce merg la munte nu-și învață copiii regulile bunului simț!? Trecem peste.
Să nu uit, de pe Vârful Ciucaș se poate vedea Brașovul, Munții Bucegi și Piatra Craiului. Vara, din cauza aerului cald și distorsionării căldurii poate nu le zăriți clar, dar iarna cred că se văd excelent.
Deși Vârful Ciucaș este un vârf relativ mic și destul de accesibil, acesta compensează prin punctele de belvedere oferite. Mai mult ca sigur o să revin prin zonă.
Alte informații utile:
– drumul forestier până la zonele de parcare are 5,2 km. Mașinile se pot lăsa și aproape de șoseaua principală.
– surse de apă sunt la izvorul Prof. Nicolae Ioan și la cabană. De asemenea, vă puteți și caza sau mânca aici. Eu am cerut voie și mi-am pus cortul în incinta cabanei. În afară nu e loc de bivuac dar am văzut care am campat.
– traseul (circuitul vârfului) se poate face liniștit într-o zi fără bătăi de cap prea mari.
– recomand urcarea prin dreapta și returul prin stânga vârfului, exact cum am procedat eu.
– nu știu de ce îi zice Valea Berii că apa ce trece pe acolo e Teleajenul. O să mai caut informații.
– înainte de izvor se poate parca și pe dreapta dar este loc și pe partea stângă.
– din zona izvorului am văzut că pleacă marcajul bandă galbenă către cabana Muntele Roșu. N-am fost pe acolo, detalii nu cunosc. Știu că pe Muntele Roșu este plin de rododendron la sfârșit de iunie (bujor de munte).
Prin zonă mai puteți vizita și:
– în apropiere: Vârful Gropșoarele, Muntele Roșu, Cheile Cheiței.
– puțin mai departe: Masivul Bucegi, Piatra Craiului, Brașovul, stațiunile de pe Valea Prahovei și multe altele.
Activități ce se pot face pe/lângă Vârful Ciucaș:
– poze și filmări, drumeții, studiul faunei și florei.
Dacă îți plac articolele mele sau le consideri folositoare, mă poți urmări și pe pagina de Facebook (nu uita de Like :P). De asemenea, avem și un grup dedicat unde poți posta și tu poze, clipuri, impresii, articole sau întrebări cu și despre țara noastră dragă. Te aștept.
No Comments