Vipera berus (Vipera comună)

Vipera berus este cel mai răspândit șarpe veninos din țara noastră. Reptila mai este denumită și viperă comună, viperă de munte, viperă cu cruce, iar unii îi zic năpârcă (năpârca însă, e de fapt o șopârlă fără picioare).  Arealul viperei e de regulă în zonele deluroase și muntoase. În restul Europei, mai ales în nord, poate fi găsită și la câmpie. Este singurul șarpe care a fost văzut la Cercul Polar.

De-a lungul timpului m-am intersectat în diferite circumstanțe cu acest șarpe, dar cam de puține ori. O minunăție de animal, nu alta! Din păcate, uneori am aflat animalul lipit de asfalt, călcat de mașini.

Vipera berus este un șarpe relativ mic, care de regulă nu prea depășește 60-80 de cm decât arareori. Femele sunt mai lungi și mai groase ca masculii. Coloritul reptilei variază de la cenușiu-albăstrui la roșcat, brun si negru. Exemplarele negre sunt denumite melanice, din cauza melaninei (a pigmentului negru) abundente din corp. Celebrul zig-zag de pe partea dorsală a reptilei este mai accentuat la masculi.

Corpul șarpelui este robust, cu cap oval și coadă scurtă. Pe cap, Vipera berus are un V sau X care o face inconfundabilă. Reptila poate fi zărită atât în habitate umede, cât și prin pajiști, luminișuri de pădure și zone alpine. Este activă ziua, de prin luna martie-aprilie până în octombrie-noiembrie. Iarna hibernează ca toate reptilele de la noi.

Vipera berus se hrănește cu rozătoare, șopârle, broaște și alte mamifere mici. Prada este mușcată și prin colții goi îi este injectată o doză de venin. Veninul  va imobiliza sau omorî prada și totodată va ajuta și la digestie.

Cantitatea de venin a viperei este foarte mică de aceea rareori omului adult îi este pusă în pericol viața. Deși veninul este mai toxic ca cel al viperei cu corn, cantitatea produsă fiind mult mai mică, face ca Vipera berus să nu fie la fel de periculoasă. Totuși, orice mușcătură a acestui șarpe trebuie tratată medical, corespunzător. Acum vreo 3-4 ani chiar fusese un caz la Cluj cu un domn de 57 de ani, dacă rețin bine, ce a fost mușcat de viperă, undeva pe Valea Drăganului. Omul a stat însă 3 zile acasă fără vreun tratament, ulterior ajungând în stare critică la spital în Cluj-Napoca. Deși i s-a administrat antivenin, acesta a decedat. Deci nu e de glumă.

Uneori, șerpii veninoși nu injectează venin și mușcătura e uscată. Veninul, fiind prețios pentru reptilă, poate fi injectat sau nu, în funcție de preferința șarpelui. Față de vipera cu corn, care se bazează pe camuflaj, Vipera berus fuge din calea pericolului. Aceasta nu este la fel de defensivă ca vipera cu corn, dar nu va ezita să muște dacă e încolțită. O singură dată am văzut un altfel de comportament și anume, să facă pe moarta. De regulă asta e specific șerpilor neveninoși. Deci nu puneți mâna pe ea.

Perioada de reproducere a viperei are loc primăvara, masculii luptându-se între ei pentru acest drept. Luptele sunt mai mult ca niște dansuri, veninul nefiind folosit defel. Femela eclozează ouăle fecundate în interiorul corpului, născând ulterior pui vii prin august-septembrie. Aceștia sunt foarte mici și firavi cu lungimi în jur de 15 cm, dar posedă venin. Pe la multe emisiuni am văzut că puii, fiind mai fricoși, sunt mai periculoși ca adulții deoarece dacă te mușcă nu își controlează cantitatea de venin injectată și îți dă să ai… 🙂

Deoarece îi mai aud pe unii spunând că vipera e otrăvitoare, trebuie să vă spun că asta nu e adevărat. Viperele sunt veninoase. Diferența între venin și otravă este că veninul injectat te omoară sau îți creează probleme, dar băut de exemplu, nu te afectează deloc, evident dacă nu ai răni interioare ca să poată ajunge în fluxul sanguin. Otrava însă, te afectează indiferent dacă e injectată sau băută. Veninul, în aparatul digestiv este neutralizat. Logic, asta face parte din seria: NU faceți așa ceva!

Dacă ați avut ghinionul să fiți mușcat de Vipera berus, mergeți la spital cât mai rapid posibil. Mușcătura poate fi dureroasă, urmată de umflături, furnicături, amețeli, vomă febră și chiar șoc anafilactic. Cu acesta din urmă nu e de glumă, căci pune viața în pericol în minute! Nu sunt recomandate leacurile băbești, gen alcool pe locul mușcat sau tăiată zonă, strânsă ori suptă. Astea doar agravează problema. Decesul este foarte rar și cu cât tratamentul este mai prompt, cu atât scăpați mai ușor.

Vipera berus este adesea confundată de oameni cu alți șerpi, ca cel de casă, de apă sau de alun. Am auzit atâtea povești cu vipere cât brațul, încât realizez că lumea de fapt nu știe prea multe despre șerpi. Această reptilă nu e niciodată mai groasă decât degetul mare!

Vipera berus are mulți dușmani naturali ca aricii, mistreții, păsările răpitoare, șerpii de alun și alții. De departe însă, omul, prin neștiința sa, frica nejustificată față de viperă și distrugerea habitatelor, este exterminatorul fruntaș. Aspect total aiurea ținând cont de importanța acestui mic prădător într-un ecosistem sănătos.

La fel ca majoritatea reptilelor, Vipera berus este ocrotită de lege. Animalul va fugi mereu din calea voastră dacă îi oferiți șansa. Dacă nu sunteți siguri cu ce șarpe v-ați intersectat, aruncați un ochi pe acest articol despre identificarea șerpilor din România. La următoarea întâlnire sigur veți știi. 🙂

Cărări însorite și fără peripeții!