Vârful Pietrele Mărunte
Pe Vârful Pietrele Mărunte din masivul Muntele Mare am ajuns deja de 3 ori iarna asta. Dacă îți dorești o ieșire lejeră de iarnă fără bătăi de cap, atunci traseul spre Vârful Pietrele Mărunte poate fi ideal.
Vârful Pietrele Mărunte și Creasta Stâncoasă văzute de pe Vârful Buscat.
Cea mai scurtă variantă a acestui traseu e de la baza pârtiei Buscat. În prima parte este traseu comun cu cel spre Creasta Stâncoasă, Muntele Mare, Piatra Cântătoare și Molhașurile Căpățânii.
Traseul este ușor, de tip plimbare. Iarna, dacă e zăpadă mai mare, atunci vă poate solicita puțin. Ca și durată de timp, faceți undeva la 30-60 de minute, depinde de anotimp.
Drumul care unește stațiunea Muntele Băișorii și pârtia Buscat este cel care vă duce mai departe până în zona denumită Colțul Rotund. De aici se părăsește drumul principal și se face stânga, urmărindu-se marcajul Punct Galben.
Colțul Rotund.
De aici e foarte puțin de urcat. În 15 minute puteți fi sus chiar pe Vârful Pietrele Mărunte. Zona este ușor de recunoscut deoarece veți vedea pe dreapta cum urcați un grup mai mare de stânci. Evident, este și un marcaj între stâncile răsfirate. Panta se încheie în această zonă.
Vârful Pietrele Mărunte.
De aici se pot admira alți munți și vârfuri dacă este vizibilitate bună și permite atmosfera acest lucru. Mie, personal, mi se par deosebite panoramele care se înfățișează ochilor. În plan apropiat, spre sud se pot admira platoul Bedeleu și Piatra Cetii din Munții Trascăului.
Platoul Bedeleu văzut de pe Pietrele Mărunte. În plan îndepărtat se văd clar Munții Făgăraș.
În spate, central, se înalță creasta Pietrei Cetii.
Înspre est, în plan apropiat se văd Cheile Turzii și numeroase dealuri și văi.
Porțiune din Cheile Turzii.
Spre sud-est se vede bine căci e destul de aproape, Scărița Belioara și Șesul Craiului. Puțin mai departe se văd Colții Trascăului.
Puțin mai spre vest se vede clar Vârful Muntele Mare, cel mai înalt loc din masiv. Acest loc l-am pozat din diverse poziții, în diverse momente ale zilei și anotimpuri dar la apus e cel mai spectaculos. 🙂
Sporturi de iarnă în zona vârfului – un amic se dădea cu kite-ul.
Mai spre vest se poate zări Vârful Bihor, cel mai înalt vârf din tot lanțul Carpaților Occidentali. Recent am făcut o tură de iarnă pe acest vârf.
Dacă e vizibilitate bună se vede orașul Cluj-Napoca. Mă rog, o porțiune din acesta.
Mai departe, se pot vedea începând dinspre nord, Munții Maramureșului și cum întoarcem privirea spre est, se văd Munții Țibleșului, Munții Rodnei, Munții Călimani și Bârgăului, toți din Carpații Orientali.
Munții Țibleș cu cele 3 vârfuri inconfundabile – de la stânga spre dreapta, Arcer, Țibleș și Bran.
De la stânga spre dreapta Vârfurile Muncelul Râios, Bătrâna și porțiune din Pietrosul Rodnei. Fix pe centru în spatele acestora, se distinge clar Vârful Toroioaga din Munții Maramureșului.
Munții Rodnei și orașul Cluj-Napoca. Se pot identifica Vârfurile Pietrosul Rodnei, Buhăescu, Puzdrele, Gărgălău, Ineu, Ineuț, Roșu și altele.
Munții Călimani – se pot recunoaște Pietrosul Călimanilor, Negoiu Unguresc și Rățițiș.
Munții Suhard cu Vârful Omu pe centru care se află în Suceava! În dreapta este Vârful Heniul Mare din Munții Bârgăului. Impresionantă vizibilitatea… În plan apropiat este releul tv din Feleac, Cluj.
Din porțiunea Meridionalilor se văd foarte bine Masivul Făgăraș și Parâng. De regulă pentru a avea așa vizibilitate e nevoie că atmosfera să fie curată, acest aspect fiind de regulă valabil iarna.
Munții Parâng văzuți de pe Muntele Mare, din Apuseni.
Masivul Făgăraș – partea vestică.
Munții Făgăraș văzuți de pe Pietrele Mărunte.
Munții Făgăraș văzuți de pe Pietrele Mărunte.
Foarte frumos se poate vedea apusul și răsăritul în zonă. Am prins câteva apusuri spectaculoase iarna aceasta.
Munții Țibleș
Munții Rodnei.
Munții Rodnei.
Deoarece nu a fost zăpadă defel pe la oraș iarna asta, cel puțin până acum când scriu aceste rânduri, am tot mers prin zonă. Aici a fost mereu zăpadă începând din noiembrie.
Pe Vârful Pietrele Mărunte era zăpada pe alocuri până la fund la început de decembrie.
Am făcut o dată un traseu în circuit de la Buscat – Creasta Stâncoasă – Vârful Pietrele Mărunte – Buscat și din cauză că sus pe culme era zăpadă multă, mi-a luat vreo 3-4 ore bune. Dar am mers foarte încet, m-am oprit de foarte multe ori pentru a poza. Că am venit acasă cu vreo mie de poze. 😛
Dacă vreți traseu mai lung se poate porni chiar din Muntele Băișorii, ceea ce înseamnă alți 6 km în plus pentru tur-retur față de pornirea de la Buscat. Și mai sunt trasee care se pot lega între ele.
Eu când doresc doar să prind un apus și să stau relaxat să fac poze, aleg varianta cea mai scurtă. De la baza pârtiei sunt undeva la vreo 2 km până pe Vârful Pietrele Mărunte. E un traseu scurt și accesibil.
La retur, în față putem identifica lejer Vârful Vlădeasa, al doilea cel mai înalt vârf din Carpații Occidentali.
Altitudinea atinsă în Vârful Pietrele Mărunte este de 1731 de metri. Unele hărți spun că e 1733 de metri. N-are importanță. Ce e important, e să vă simțiți bine dacă ajungeți aici. Asta e tot ce contează.
Ca să nu o întind, căci acesta se voia a fi un articol scurt, vă las cu pozele făcute pe Vârful Pietrele Mărunte iar eu mă pun să reflectez la următoarea drumeție.
Cărări cu soare să aveți!
No Comments