Transalpina, drumul dintre nori

Transalpina este șoseaua aflată la cea mai mare altitudine din România și una dintre cele mai spectaculoase. Aceasta atinge în Pasul Urdele 2145 de metri altitudine.

Pasul Urdele Transalpina

Pasul Urdele.

Prima dată când am condus pe această șosea integral a fost în 2012. Pe atunci mai erau porțiuni în lucru.

Transalpina

Ulterior am urcat pe vârful Parângul Mare în 2018 și pornirea pe traseu e chiar mai jos de Pasul Urdele, deci porțiunea transilvană a șoselei am parcurs-o iar. În 2019 am refăcut o porțiune din șosea căci veneam din Vâlcea și drumul DN7A care trece pe lângă lacul Vidra se intersectează cu Transalpina în Obârșia Lotrului. Iar acum, în 2023, tocmai ce am parcurs cap-coadă șoseaua cu pornire din Novaci.

Novaci_Transalpina

Releu_Transalpina

Releul Radio Novaci-Cerbu văzut chiar din Novaci.

Transalpina (DN67C) are o lungime de 148 de km și leagă Transilvania de Oltenia prin Sebeș (județul Alba) respectiv Novaci (județul Gorj). Totuși, dacă veți studia harta rutieră a țării, veți vedea că DN67C se desprinde din DN67 puțin mai jos de Novaci, în Bengești. Oficial însă, Transalpina e considerată porțiunea Novaci-Sebeș.

Transalpina

Istoria acestui drum superb are origini vechi, din vremea romanilor. Se crede că armatele romane ar fi mărșăluit pe aici. Totuși, e cert că timp îndelungat drumul a fost folosit de ciobanii zonei cu transhumanța. Undeva prin anii 1930-1940 Transalpina a fost reconstruită de către regele Carol al II-lea. După acest eveniment drumul a fost numit și ”Drumul Regelui”.

Releul Radio Novaci-Cerbu

Releul Radio Novaci-Cerbu.

Transalpina

O recondiționare a drumului sau mai bine spus modernizare, a avut loc cu începutul lui 2009. Cum ziceam, în 2012 când am fost pe Transalpina prima oară erau destule porțiuni în lucru. Unele poze sunt de atunci.

Transalpina

Vedere spre stațiunea Rânca.

Transalpina, alături de Transfăgărășan, sunt 2 dintre cele mai spectaculoase drumuri din țara noastră. Mai avem și Transursoaia în Apuseni, Transbucegi în masivul Bucegi și Transrarău în Munții Rarău, frumoase și acestea dar nu ca și primele 2. Am fost repetitiv pe toate în diverse anotimpuri. Avem o țară frumoasă…

Ranca_Transalpina

Stațiunea Rânca.

Revenind la Transalpina, șoseaua este parcursă serios nu doar de șoferii de mașini mici ci și de către motocicliști și bicicliști. Șoseaua trece prin 4 județe: Gorj, Vâlcea, Sibiu și Alba. Transalpina străbate mai multe masive muntoase în cei 148 de km: Parâng, Șureanu, Cindrel, Lotrului și Latoriței, deci să vă așteptați la serpentine serioase.

Transalpina

Acum în weekend, pe coborâre, am rămas surprins câți motocicliști am văzut. La barajul Oașa era plin de stăteai pe loc efectiv. De aceea, e de mers pe aici în zilele săptămânii dacă se poate.

Cum ziceam, acum am pornit din Novaci căci mă îndreptam spre casă dar aveam în plan să rămân o noapte sus pe platou. Dar așa mi se pare și mai ok deoarece în nici 20 de km din Novaci ești sus la cota 1600. La coborâre mi se pare mai frumos să conduc spre Sebeș deoarece drumul e mai lin o idee și am timp să mai admir una alta. Dar asta ține de preferințe și de nevoi, evident.

Transalpina

Vârful Urdele.

Prima porțiune a șoselei urcă constant prin pădure lăsând din când în când câte un punct de belvedere. Șoseaua trece prin Rânca, stațiune montană cunoscută în special de iubitorii sporturilor de iarnă. Sunt diverse puncte de belvedere și pe aici. Se vede asta în pozele de mai sus.

Transalpina

Transalpina

Din această curbă pornește traseul de creastă spre Vârful Parângul Mare, cel mai înalt punct al masivului.

Transalpina

Izvorul Răgușitul de pe Transalpina, mai jos de startul traseului de creastă.

Transalpina

Mai departe, în Pasul Urdele, la 2145 de metri aveți o panoramă asupra zonelor înconjurătoare. Șoseaua șerpuiește la vale și după câteva curbe în ac de păr apare un indicator cu zona traseului de creastă a masivului Parâng.

Transalpina

Transalpina

Apus pe Transalpina

Cei ce vor să urce pe Parângul Mare sau poate doar până în căldarea Gâlcescului, aici trebuie să oprească. Nu sunt așa multe locuri de parcat mașina la fel ca în zona Muntinului, de exemplu. Despre drumeția făcută aici în 2018 am scris în detaliu pe site.

Transalpina

Târgul se suveniruri de pe Platoul Muntinului – vedere din Pasul Urdele.

Una din porțiunile dintre cele mai spectaculoase e în zona platoului Muntinu, unde e și Iezerul Muntinului (1980 m). Acesta e pe dreapta cum se merge spre Sebeș. Aici sunt mai multe tarabe de unde se pot lua suveniruri, diverse produse tradiționale locale. Eu mereu mă opresc să mănânc bulz și să-mi cumpăr diverse pentru acasă. Aici aveți o panoramă excelentă asupra crestelor înalte ale Parângului. Am prins un apus superb chiar când am ajuns aici.

Transalpina

Apus montan

Zona platoului Muntinu e perfectă și pentru cei ce vor să vadă un cer nepoluat, plin de stele și evident, centrul galaxiei Calea Lactee. Vă las o poză făcută acum în 12 august chiar cu ocazia Perseidelor căci am rămas aici peste noapte. Să-mi spuneți în comentarii dacă v-a plăcut poza.

Galaxia vazuta de pe Transalpina

A doua zi dimineața am avut parte și de un răsărit pe măsura apusului. Și masivul Parâng se vedea frumos căci au fost perioade senine dar și cu ceață. Pozele sunt grăitoare.

Coroana solara

Pasul Urdele

Pasul Urdele.

Transalpina

Transalpina

Muntii Parang vazuti de pe Transalpina

Munții Parâng.

Parangul Mare vazut de pe Transalpina

Parângul Mare văzut de pe Platoul Muntinului.

Iezerul Muntinului

Iezerul Muntinului.

Transalpina si masivul Parang

De pe platoul Muntinului drumul coboară mult spre Obârșia Lotrului unde se află un alt loc de popas. Până aici însă trece pe lângă stâna lui Ștefanu și pe lângă drumul strategic și alte zone, una mai frumoasa ca alta. 🙂

Transalpina

Stana Stefanu Transalpina

Stâna Ștefanu.

Targ suveniruri Transalpina

Din Obârșia Lotrului mi-am luat de-a lungul anilor de aici siropuri de brad, dulceață de nuci verzi și altele. Personal mi se par cam mari prețurile și chiar am discutat asta cu o doamnă care avea o tarabă aici. Totuși, pentru că unele nu le găsim prin alte părți, acceptăm și așa.

Un alt punct de popas este la barajul Oașa. De aici se merge pe un alt drum neasfaltat și prăfos către mănăstirea Oașa și Vârful lui Pătru, cel mai înalt vârf din Șureanu unde tot zic că ajung de ceva ani. Poate la iarnă. Mă mai gândesc…

Lacul Oasa

Aici la baraj sunt câteva gherete cu suveniruri, gogoși și alte asemenea. Ce nu mi-a plăcut de data asta e că barajul era blocat pe un întreg sens. Cei care parcați pe baraj, nu știți că acest lucru e ilegal și gâtuie rău circulația?!…

Barajul Oasa

Lacul Oasa

Șoseaua trece și pe lângă lacul Tău-Bistra dar eu pe aici nu prea am oprit. Dacă vrei să vezi mai pe îndelete punctele de belvedere și să stai mai mult să iei pulsul locurilor, e nevoie de timp, nu-ți ajunge o zi. Merită alocat măcar 2-3 zile dacă nu și o săptămână pentru zonele astea. Eu așa mi-am propus pentru vara aceasta dar au apărut altele și am amânat. Poate la anul petrec o săptămână întreagă pe Transalpina.

Cascada Transalpina

Transalpina

Transalpina, fiind o șosea montană, este închisă circulației publice pe perioada iernii de la cota 1600 de metri după Rânca și până la Obârșia Lotrului. Știu că până la stațiunea Rânca se deszăpezește dar mai sus, nu. La fel pe partea nordică până la barajul Oașa căci se face acces pentru domeniul schiabil Șureanu. Straturile de zăpadă pot atinge grosimi mari pe vârful șoselei, ceea ce ar face deszăpezirea improbabilă și foarte costisitoare. Fix ca pe Transfăgărășan.

Nu o mai întind cu scrisul căci v-ați făcut o idee cei care n-ați fost niciodată pe Transalpina. Vă recomand călduros să mergeți că sigur vă veți bucura. Vă aștept cu impresii ulterior. 🙂

No Comments

Post A Comment

twenty − 16 =