Țestoasa dobrogeană de uscat

Testoasa dobrogeana de uscat, sau Testudo graeca – în latină, este o reptilă ce se regăsește prin sud-estul țării. Scriu aceasta deoarece arealul animalului este în zona mediterană. Testoasa dobrogeana trăiește pe arii destul de întinse, dar la noi se găsește doar prin Dobrogea.

Testoasa dobrogeana este un animal care trăiește foarte mult. Reptila poate atinge 100-125 de ani, dar sunt surse neverificate care susțin chiar 200 de ani. Oare nu se plictisesc? 🙂

Animalul preferă regiunile uscate, cu tufișuri și stânci însorite. Fiind un animal cu sânge rece, la temperaturi reduse, sub 16-18 grade testoasa dobrogeana își sapă gropi în pământ sau se ascunde pe sub stânci pentru a hiberna.

Reptila este erbivoră, teritorială și de dimensiuni relativ mici. Poate crește până pe 30 de cm lungime. Forma carapacei este rectangulară. Ca la majoritatea reptilelor, masculii sunt mai mici ca femelele.

Coloritul este mai viu la pui decât la adulți. Nuanțele carapacei variază de la ocru, cafeniu la maro-verzui. Pe fiecare placă a carapacei are și contururi de negru. Atât pe cap cât și pe picioare au numeroși solzi. Membrele prezintă gheare cu care țestoasa își sapă adăposturi și se ajută la mers.

Reproducerea are loc primăvara și toamna, masculii find ajutați de natură la acest capitol. Partea ventrală a carapacei, numită și plastron, este concavă (scobită) la masculi.  În acest fel ei reușesc să să se împerecheze cu femelele. Ulterior acestea depun 4-5 ouă pe tură, care se clocesc timp de aproximativ 70 de zile, după care ies puii.

Fapt interesant, testoasa dobrogeană este chiar sprintenă, contrar a ceea ce pare. Dacă nu are chef să stea la pozat de exemplu, chiar o șterge din loc, nu glumă. 🙂

Eu am zărit două țestoase în Munții Măcin. Am avut noroc căci eram pe punctul de a pleca când am mai dat o raită prin pădurea de la poalele munților. Am văzut un pui și un adult. Femele ambele.

Cea mică a fost absolut superbă ca și colorit și segmentarea carapacei. Plus că a fost prima văzută, deci a avut alt impact.

Cea de-a doua a fost chiar mare, cred că avea 30 de cm lungime liniștit. A fost și mult mai relaxată să zic așa. Poate o mai fi văzut oameni.

Tipic țestoaselor, la orice formă de pericol, acestea își retrag capul și picioarele în interiorul carapacei. Picioarele și le aduc în față ca și cum ar forma o ușă din două părți. Simpatice foc! 🙂

În România există încă o specie de țestoasă de uscat, țestoasa bănățeană (Testudo hermani). Aceasta însă nu am reușit să o văd în libertate.

Testoasa dobrogeana este o specie strict protejată de lege. Capturarea și scoaterea acesteia din mediul său natural se pedepsește penal. Oricum, reptilei îi stă mult mai bine în sălbăticie. Ca oricărui animal de altfel, în libertate.