Cimitirul Vesel din Săpânța, Maramureș

Cimitirul Vesel din Săpânța este un obiectiv turistic celebru din țara noastră. Săpânța e o comună aflată aproape de granița cu Ucraina, în județul Maramureș.

Pentru a ajunge aici sunt câteva variante. Evident, depinde de unde veniți. Eu am plecat pe ruta Cluj-Napoca – Dej – Șomcuta Mare – Baia Mare – Seini – Certeze – Săpânța. Mi-ar fi plăcut să merg prin Baia Sprie ca să văd Lacul Albastru, dar mi s-a zis că e drumul rău. Se poate merge și prin Vișeu, Sighet. Drumul, pe ambele variante este bun, cu zone de o frumusețe aparte, cum doar pe la munte poți găsi.

Când ai spus Săpânța, toți ne gândim la Cimitirul Vesel. Acesta este considerat monument de artă populară. Fără doar și poate, dacă treceți prin Maramureș, trebuie să-l vizitați.

Cimitirul Vesel a luat naștere datorită unei idei năstrușnice a lui Stan Ioan Pătraș. Acesta era pictor și sculptor în Săpânța. În anul 1935, meșterul a realizat o cruce unică și inedită. Concret, crucea conținea un paragraf ironic vizavi de moarte. De atunci, absolut toate crucile create de Stan Ioan Pătraș au început să conține diverse epitafuri mai mult sau mai puțin hilare.

Opera acestuia numără peste 50 de cruci. Cum era de așteptat, sculptorul a avut mai mulți ucenici, dintre care azi, îi continuă opera, Dumitru Pop Tincu. La ora actuală, în Cimitirul Vesel sunt peste 800 de cruci. Cele cu bulină galbenă sunt considerate mai interesante și haioase.

Cimitirul Vesel și-a câștigat în timp acest nume datorită ineditului crucilor. Acestea te pălesc efectiv cu culorile lor vii, în special albastru, iar textele sunt menite să te facă să zâmbești. Mie personal nu mi s-au părut neapărat comice. Chiar dacă vorbim despre o ușoară satiră aici, totuși la cititul unor cuvinte ca moarte, durere, boală, suferință nu prea îmi vine să râd. Doar textul (poate cel mai cunoscut de altfel) de pe crucea soacrei lui Stan Ioan Pătraș, mi s-a părut ușor amuzant.

Majoritatea epitafurilor descriu întâmplări din viata defuncților. Scenele sculptate pe cruci arată cel mai adesea meseria ce o avea omul în timpul vieții. Bărbații sunt reprezentați ca tăietori de lemne, mineri, vânători, agricultori, iar femeile ca țesătoare, bucătărese și multe altele.

Interesantă, mi s-a părut aici biserica din incinta cimitirului. Aceasta este înaltă, foarte colorată și chiar frumoasă aș zice. Momentan aceasta este în lucru. Probabil o vor finaliza în scurt timp.

La Cimitirul Vesel, lumea vine în număr mare, atât români cât și străini. De mult timp cimitirul are renume internațional. De menționat că la intrare se achită o taxă de 5 lei. Eu am primit odată cu biletul și un magnet. Iar pentru pozat, nu mi-a luat bani domnul de la intrare. Am discutat cu el diverse și mi s-a părut foarte respectuos și de treabă. Contrar a ceea ce citisem pe net, anterior excursiei mele aici.

De reținut că la Simpozionul Monumentelor Funerare din anul 1998 din S.U.A., Cimitirul Vesel a ocupat locul al II-lea în lume, ca unicitate, după Valea Regilor. În Europa s-a clasat pe primul loc.

Lânga cimitir se poate vizita și fosta casă, actual muzeu, a lui Stan Ioan Pătraș. Prin fața cimitirului sunt multe tarabe cu diverse obiecte tradiționale maramureșene.

Prețurile lucrurilor nu sunt mici, dar ținând cont că sunt făcute manual, par rezonabile.

Totodată vă recomand să serviți și o plăcintă maramureșeană cu brânză. Sunt delicioase. Am înfulecat vreo trei. Plăcintăria este chiar vizavi de cimitir.

Un alt obiectiv foarte apropiat de Cimitirul Vesel este mănăstirea Săpânța-Peri. Aceasta are o înălțime de 78 de metri, fiind cea mai înaltă construcție de lemn din Europa.Unii zic chiar din lume. Să nu o ratați! 🙂

Prin zonă se pot vedea următoarele:

– în apropiere: casa memorială Stan Ioan Pătraș, Mănăstirea Săpânța-Peri.

– puțin mai departe: Munții Gutâi, Munții Maramureșului, Mănăstirea Bârsana, Mocănița de pe Valea Vaserului.

Activități ce se pot face la/pe lângă Cimitirul Vesel:

– să asistați la slujbe, studierea epitafurilor de pe cruci, vizitarea muzeului, achiziții suveniruri maramureșene, poze și filmări. (Să fiți îngropați aici. Glumesc. Să fugiți cât vedeți cu ochii, că vorbim totuși de un cimitir. Gluma sper că e în ton cu specificul cimitirului). 🙂