Cheile Vălișoarei

Cheile Vălișoarei reprezintă o arie protejată din Munții Trascăului aflate puțin mai la sud de mult mai cunoscuta Piatra Secuiului din Rîmetea. Acestea se află pe raza județului Alba la 14 km de Aiud și 10 km de Rîmetea. Șoseaua care le străbate este DJ 107M (Buru-Aiud).

Deși am trecut de multe ori prin Cheile Vălișoarei, doar de 3 ori am urcat puțin pe versanții acestora. La ultima ieșire prin zonă am făcut o plimbare scurtă până pe Dealul Velii (Colțul Velii sau Bogza Mică), de unde ai o panoramă frumoasă asupra întregilor chei.

Castelul Templul Cavalerilor îmbogățește această panoramă aducând un plus de istorie acestui loc. Construcția a fost odinioară un punct de vamă al Imperiului Austro-Ungar, apoi devenind un punct strategic al forțelor române.

Cheile Vălișoarei mai sunt cunoscute ca și Cheile Aiudului sau Cheile Poienii. Foarte aproape de acestea mai sunt și alte chei văzute de către mine cum ar fi Cheile Siloșului și Plaiului. O să scriu într-o zi și despre acestea.

Cheile Vălișoarei sunt protejate, rezervația având o suprafață de 20 de hectare. Dacă vă plac drumețiile e recomandat să se parcurgă traseul în circuit, având în vedere că acesta durează circa 6-7 ore. Traseul este marcat cu punct roșu și este împărțit în 2 tronsoane. Eu am mers doar pe porțiunea dreaptă cum curge pârâul Aiudului, pe cursul căruia sunt cheile formate.

Traseul este denumit -„Biodiversitatea – comoara ascunsă în Cheile Vălișoarei”. Sunt amplasate 10 panouri informative pe poteci. Ca dificultate, traseul este catalogat ca fiind mediu.

De la stânga spre dreapta – Colțul Diacului, Sandului, Vârful Răchiș și Colțul Cetății.

Prima dată când am urcat pe versanții cheilor a fost demult, prin vara lui 2017. Atunci am urcat până aproape de Vârful Bogza Mare dar fiind seara și nefiind echipat, căci mersesem doar să fac câteva poze, am făcut cale-ntoarsă. Rețin perfect căci la Peștera Puculea am surprins un exemplar superb de șarpe a lui Esculap care mi-a fost model pentru câteva cadre.

Anul trecut am urcat pe lângă castel pe Bogza Mică de care ziceam mai sus, tot așa pentru panorama oferită.

Colțul Cetății

Am mai fost și pe vreme urâtă pe acolo când n-am văzut mare lucru. Am putut admira Cheile Vălișoarei și de la depărtare chiar de la Cetatea Trascăului (Colțești). Panorama articolului și cea de jos sunt făcute chiar de acolo. Cetatea e alt obiectiv turistic la care am fost de câteva ori anii trecuți dar am tot amânat să scriu despre ea. Voi scrie… 🙂

Altitudinea maximă a cheilor este de 779 de metri atinsă în Colțul Bogza. De la șosea, care e la altitudinea de 425 de metri, avem deci o înălțime a pereților cheilor de 354 de metri.

Datorită eroziunii, se disting câteva formațiuni denumite colțuri, cum ar fi Bogza, Cetății, Sandului, Diacului și Data.

În stânga Bogza Mare, pe centru – Data și spre dreapta Diacului și Sandului.

Vârful Data

Deoarece majoritatea parcurge versantul drept, mi-am pus pe listă să fac traseul integral cu prima ocazie. Până atunci vă las și o panoramă făcută zilele trecute cu Piatra Secuiului că am tot menționat-o. 🙂

Prin zonă, pe lângă Cheile Vălișoarei, se pot vizita/parcurge Cheile Plaiului, Siloșului, Cetatea Trascăului sau urca pe Piatra Secuiului. Zona este frumoasă și cu potențial. Am vizitat locurile astea în toate anotimpurile. Chiar merită.

Cărări cu soare!