Cascadele Măriii și Lazărului

La Cascadele Măriii și Lazărului am ajuns acum 2 ani, dar scriu abia acum despre ele. Am nenumărate zone văzute despre care n-am apucat să scriu deloc. Nu știu dacă din lipsă de timp sau chef, dar cert e că am uitat să scriu despre aceste frumoase locuri.

Cascadele Măriii și Lazărului, chiar Măriei după spusele unora, se află în Munții Retezat, nu departe de Câmpul lui Neag. Se ajunge la acestea urmând drumul 66A, de la Uricani spre Câmpușel.

Eu am fost pe aici după drumeția pe Piatra Iorgovanului și Cheile Buții. Îmi place să-mi leg dacă se poate câte 2-3-4 obiective într-o ieșire. Cascadele Măriii și Lazărului au fost obiectivul final al weekendului respectiv.

Startul traseului este înainte cu circa 400 de metri de Gura Butei, chiar pe Valea Lazărului. Este un drum forestier care merge spre cabana Buta. Pe acest drum se poate merge cu mașina circa 1,5 km până la o curbă în ac de păr. Aici este loc de lăsat mașina și se continuă traseul pe jos. O să vedeți și un indicator chiar în curbă cu detalii legate de cascade.

Numele cel mai des folosit pentru aceste căderi de ape sunt cascadele de pe Valea Mării și Valea Lazărului. Unii localnici spun că numele corect e cum am scris mai sus, adică Valea Măriii (a Măriei). Alții susțin că ar putea fi vreun pârâu denumit Măra și de aici numele de Valea Mării. Cu marea clar nu există nici o legătura, acestea aflându-se la vreo 500 de km depărtare de mare. De asemenea și Valea Lazărului este numită pe alocuri Valea Lazăru.

Revenind la drum, de la indicatorul menționat se merge vreo 300 sute de metri prin pădure urmărind marcajul “floare verde pe fond alb” până la o bifurcație. Aici se face stânga pentru Cascadele de pe Valea Măriii sau dreapta spre Cascada de pe Valea Lazărului.

Eu am ales prima dată să merg pe valea din stânga pe care se află Cascadele Măriii. Văzusem ceva poze pe net și știam ca sunt mai multe căderi de apă de diferite înălțimi.

Traseul este unul care nu pune probleme, el fiind pe alocuri prevăzut cu podețe, scări, balustradă din lemn. În prezent și acestea au fost schimbate cu unele noi.

Pe Valea Mării cum se înaintează, se află cascadă după cascadă. Eu am prins o zi foarte călduroasă și din când în când mai băgam mâinile în apele reci ale văii. Apele erau de un verde destul de intens. Pozele nu redau așa bine realitatea. Mai, mai că-mi venea să mă scald în apele îmbietoare.  🙂

Traseul este relativ scurt, dar mai stâncos. Puțină atenție e necesară mai ales dacă stâncile sunt ude. Ultimele 2 cascade sunt mai înalte, în trepte și destul de spectaculoase.

Ca și înălțime nu cred ca vreuna să depășească 13-15 metri, dar ele merită văzute fără discuție. Pe canalul meu de Youtube am și un clip scurt cu Cascadele Măriii.

După ce am admirat și pozat Cascadele de pe Valea Măriii m-am întors la bifurcația cu Valea Lazărului.

Aici traseul este și mai ușor dar mai lung puțin. Ca și durată de timp totală, am făcut sub 2 ore dar jumătate din vreme am stat efectiv.

Cascadele de pe Valea Lazărului sunt 2 la număr. Inițial am crezut că e una singură, dar dacă se urcă puțin pe lângă peretele de stâncă se poate vedea și cea de a doua. Sunt o idee mai mici decât Cascadele Măriii și blocate de bușteni căzuți.

După câteva poze și aici m-am întors la mașină căci aveam de condus câteva ore până acasă.

Dacă sunteți prin zona Retezatului Mic, merită să faceți o drumeție și la Cascadele Măriii și Lazărului. Sigur o să vă placă. Eu sper că la următoarea tură să parcurg și acest drum (66A) până în Cerna Sat căci am auzit că e spectaculos dar foarte, foarte rău. Probabil cu bicicleta, rămâne de văzut. 🙂