Veverița roșcată, acrobatul pădurilor

Veverita roșcată este una dintre cele mai cunoscute rozătoare din pădurilor noastre. În călătoriile mele am avut șansa de multe ori să văd acest animal interesant. Totuși, rareori am fost pe fază ca să-l pot imortaliza în fotografiile mele. Câteva cadre am reușit să fac, mai mult sau mai puțin sugestive.

Veverita

Veverita (Sciurus vulgaris) este răspândită prin mai toate pădurile României. Dar ea poate fi observată uneori chiar și prin parcurile orașelor. Chiar nu de mult timp am observat una aproape de centrul Clujului. Habitatul acesteia îl constituie atât pădurile de foioase cât și cele de conifere.

Micul animal are o dimensiune de până la 20-25 de centimetri plus coada, care aproape aceeași lungime cu corpul. Coloritul blănii veveriței variază de la roșcat, maro la gri și negricios, cu burta albă. Coada este stufoasă și le face inconfundabile. Aceasta are rol important în menținerea echilibrului.  Au gheare lungi, ascuțite cu care sapă după hrană. Urechile au la vârf smocuri de păr iar ochii sunt mari. Ca și greutate, rozătoarea adultă poate atinge 300-350 de grame.

Veverita

Veverita este sperioasă, dar curioasă. Se poate îmblânzi, mulți având veverițe ca animal de companie. Sunt extraordinar de agile și rapide, fiind maestre la capitolul sărituri și acrobații. Majoritatea timpul veverita și-l petrece în copaci, dar coboară deseori după hrană la sol. Chiar îmi amintesc cum văzusem vreo două la Mănăstirea Săpânța-Peri, la marginea pădurii și coborau la sol, apoi săreau rapid în copaci. După câteva clipe iar erau pe pământ, într-o clipă o zbugheau înapoi printre crengi. Excelente cățărătoare, fără discuție.

Veverita

Veverițele sunt animale solitare care interacționează unele cu altele doar în perioada de reproducere. Aceasta are loc primăvara și vara. Gestația la veverițe durează 37-39 de zile și de regulă nasc 3-4 pui. Aceștia pot cântări între 10 și 15 grame, sunt neajutorați și depind total de mamă timp de o lună și jumătate. Durata medie de viață a veverițelor în sălbăticie e de 3 ani, dar pot trăi chiar și 5-7 ani. În captivitate trăiesc până la 9-10 ani. Nu hibernează iarna, dar e mai puțin activă.

Veverita

Veverita este un animal omnivor, care preferă însă semințe, alune, ghinde și fructe de pădure. Uneori mănâncă și insecte, ouă și chiar pui de păsări. Obișnuiește să facă depozite de hrană atât în pământ cât și prin scorburi, pe unde trăiește. Având memorie scurtă, multe din aceste depozite nu mai sunt găsite de rozătoare. Prin acest aspect, ajută involuntar flora pădurii, deoarece semințele negăsite încolțesc ducând la apariția vegetației.

Veverițele au mulți dușmani naturali. Printre cei mai cunoscuți sunt păsările răpitoare, vulpile, nevăstuicile, șerpii și chiar oamenii. Deși e un animal simpatic, din păcate veverita se află și pe meniul omului. Acum vreo 10 ani când mă aflam în Danemarca, am cunoscut danezi care considerau carnea de veverita o delicatesă.  O altă amenințare vine din partea veveriței gri americane. Aceasta e mai mare, mai rezistentă și e un competitor pentru hrană direct al veveriței roșcate.

Veverita roscataDacă vedeți vreo veverita în drumețiile pe care le faceți, bucurați-vă de prezența ei. Cum am mai spus, eu sunt încântat mereu, când dau peste vreun animal sălbatic.

S-AR PUTEA SĂ-ŢI PLACĂ ŞI:
Peștera Porțile Bihorului sau cum m-am luptat cu o... De Peștera Porțile Bihorului am auzit accidental de vreun an. Văzusem câteva poze pe internet și mi se păruse interesantă, inedită, așa că mi-am propu...
Vârful Bihor, acoperișul Carpaților Occidentali Vârful Bihor, Bihorul Mare sau Curcubăta Mare cum mai este denumit, este cel mai înalt vârf al Munților Apuseni, parte a Carpaților Occidentali, cu o ...
Cascada Capra Cascada Capra este cea mai accesibilă cascadă din Munții Făgăraș și a doua ca mărime, după Bâlea. Accesul facil, dacă te afli pe Transfăgărășan în zon...
Horse safari sau cum m-a dat calul de pământ în Tu... Horse safari a fost una din excursiile opționale făcute în Turcia. Am citit despre ea pe malul mării unde mergeam la plajă și am zis: ia să vedem ce e...
Tags:
No Comments

Post A Comment