Vârful Moldoveanu – Munții Făgăraș

După ce am văzut la mulți poze de pe trasee de munte, compuneri care de care mai ample și mai frumoase, s-a trezit și în mine dorința de a face un traseu mai serios. Și într-o zi am ales: Varful Moldoveanu.

Moldoveanu este cel mai înalt vârf de la noi, cu 2544 de metri, care formează împreună cu al treilea vârf din România, Viștea, de 2527 de metri, celebrul “trapez” al țării noastre. Trapezul se află în munții Făgăraș, din Carpații Meridionali. Pentru mine sunt cei mai frumoși, semeți și memorabili munți de la noi.

Varful Moldoveanu

Majoritatea traseelor încep de la cabana și lacul Bâlea, unul dintre cele mai mari lacuri glaciare de la noi, lac aflat la 2034 de metri altitudine. Sunt oameni care reușesc să facă traseul dus-întors într-o zi, sunt care aleg să poposească pe la mijlocul traseului, la cabana Podragu. Aici se poate mânca, se poate campa cu cortul, sau se poate dormi la comun în cabană. Eu am făcut traseul într-o zi și jumătate deoarece am avut un rucsac total nepotrivit pentru munte și foarte greoi. Puteți citi mai multe despre respectarea câtorva reguli esențiale privind drumețiile montane, aici.

Am pornit dimineața la 08:00 de la cabana Bâlea, cu gândul cuceririi celui mai înalt vârf: Moldoveanu. Într-o oră de urcare am trecut șaua Caprei pe partea cealaltă și am rămas fără cuvinte la vederea superbului lac Capra. Acesta se află la aproximativ 2230 de metri altitudine. Claritatea lacului te face să-ți dorești să te scalzi în el, dar e interzis acest lucru deoarece am auzit că salvamontiștii și mulți montaniarzi beau apă din lac. Din acest lac curge pârâul Capra pe care se află și cascada cu același nume. Cascada se poate observa de pe Transfăgărășan, după tunel cum se coboară spre barajul Vidraru.

După o scurtă ședință foto, am continuat drumul, nu foarte dificil o bună bucată.

Cam într-o oră de mers de la lacul Capra, ajungem la Fereastra Zmeilor. Aceasta este o formațiune stâncoasă asemănătoare unui portal. Altitudinea aici e 2170 de metri.

Chiar după fereastra Zmeilor, se află primul hop mai serios, dar nu extrem de dificil, deoarece e prevăzut cu lanțuri și cabluri de sârmă: “la trei pași de moarte”. O porțiune cu 3 creste care dacă ești atent se trece chiar lejer, fără bătăi de cap. Totuși atenția ne e atrasă de o cruce, care ne reamintește că orice traseu poate deveni un coșmar dacă nu-l abordezi corect și atent. De aici traseul se bifurcă. Se poate merge spre cabana Podragu prin vale, traseu puțin mai lung dar nu prea spectaculos. Sau puteți alege tot traseul de creastă care e mult mai frumos, dar mai solicitant. Eu am rămas pe cel de creastă…

După 30 de minute de potecă lejeră văd un alt lac, aflat mai la vale, Buda. Nu lăsați numele lacului să vă strice impresia, căci și acesta e la fel ca și Capra de un albastru puternic și o claritate remarcabilă.

lacul Buda Varful Moldoveanu

Aici fac pauză 10 minute și gust o ciocolată (e bine sa aveți dulciuri la voi pentru că aveți nevoie pe traseu de energie). În față se ridică vârful Arpașu Mare, un vârf deloc de neglijat de 2468 de metri. Nu extrem de greu, dar destul de lung și solicitant.

Varful Moldoveanu Arpasu

Oricum cea mai mare altitudine la care am fost eu până atunci, exceptând avionul :P.

De menționat – foarte important – că de pe Arpașu se poate vedea în zare pentru prima oară “trapezul” cu cu cele două vârfuri: Viștea în stânga și Moldoveanu în dreapta. MEMORABIL! Parcă simt și acum emoția întâlnirii…

Pentru prima dată în Făgăraș, traseul pare destul de lung și obositor, dar merită. Îmi aduc aminte că întrebasem pe traseu diferiți drumeți despre locația Moldoveanului și parcă și acum îmi răsună cuvintele unora în ureche: Mai ai vreo 2 văi și 2 vârfuri… mai încă o vale și încă una…și încă un vârf… Acum vedeam cu ochii mei unde vreau să ajung…

O poză cu zoom 30x ca să-mi pot scălda ochii. Din poză poate nu pare,  dar totuși e cale lungă de mers. De aici până sus în vârf am mai făcut vreo 5 ore. Dacă nu aveam bagaj pe care l-am cărat până pe Viștea sus, scoteam timp mai bun cu cel puțin o oră.

Coborâm Arpașu Mare, pe creasta Mircii, o porțiune dificilă plină de stâncă mărunțită, la poalele căreia văd un alt tău: Podul Giurgiului.

Varful MoldoveanuLângă lac, fusese și un refugiu distrus. Nu știu dacă în prezent s-a refăcut sau mai există.

Lacul are cam 2200 de metri pătrați, altitudinea de 2270 de metri. Și din acestea se poate bea apă, din el curgând și un pârâu. Aici mi-am umplut și eu sticla de apă. Bună, rece, ca lacrima de curată. Despre microfauna din apă nu pot comenta nimic  :P. Probleme nu au fost. Trec și de lac și ajung în șaua Podragului. Aici se poate coborî la cabană (cam 30 de minute de mers). Prețurile cabanei erau destul de ridicate, dar justificate aș zice eu, ținând cont că totul se aduce pe măgari aici! De exemplu o ciorbă de fasole era 12 lei, o bere 10 lei, o porție de sarmale 25 de lei. Cazarea în cabana era 35 de lei de persoană. Eu am rămas la cabană după ce am venit de pe Varful Moldoveanu.

Podragu Varful MoldoveanuLacul și cabana Podragu.

De aici de pe șaua Podragului mai durează 3-4 ore până pe Varful Moldoveanu, depinde de condiția fiecăruia și bineînțeles de bagaje. Majoritatea aleg să-și lase bagajele la cabană; eu l-am cărat cu mine pt ca inițial era vorba că voi campa la refugiul de după Viștea… Nu a fost așa, deci m-am ales cu oboseală suplimentară. Continui drumul până mă apropiu de Viștea. La poalele acestuia îmi trag din nou răsuflarea, pauză de hidratare că e nevoie mare. Urcarea Viștei mi-i s-a părut că a durat o veșnicie …

Odată urcat, mi-am aruncat rucsacul jos și am mulțumit cerului că am ajuns pana aici. Doar 20 de minute mă mai despărțeau de el, de Varful Moldoveanu…

Înaintez mult mai lejer fără rucsac, parcă zburd; totuși aici e o porțiune extrem de delicată, prevăzută cu lanțuri pentru că orice pas greșit aici poate însemna…să nu ne gândim la lucruri rele, pentru că simt că am realizat ceva: tocmai mă aflu deasupra tuturor din România  😛

E o stare aparte, doar un iubitor de munte o poate înțelege.

Varful MoldoveanuVarful Moldoveanu.

După vreo jumătate de oră de stat pe vârf am pornit înapoi, dar am rămas peste noapte la cabana Podragu că  se înnoptase deja. A doua zi de dimineață ne-am continuat drumul spre Bâlea, dar poze nu am mai prea făcut deoarece am prins o vreme urâtă cu ploaie.

Dar a meritat. Efort prelungit, niște dureri la genunchi dar senzația ce o ai sus e de neprețuit. 🙂 Varful Moldoveanu va rămâne mereu în inima mea.

Baraian CristianVarful Moldoveanu.

Prin zonă se pot vedea următoarele:

– în apropiere: Lacul și cabana Bâlea, Transfăgărășanul, Cascada Capra, Lacul Capra, Lacul Podul Giurgiului, Cabana Podragu.

– puțin mai departe: Vârful Negoiu, Cascada Bâlea, Barajul de la Vidraru.

Activități ce se pot face la Varful Moldoveanu sau proximitate:

– Parapantă, poze și filmări, ture pe munte, camping.

 

S-AR PUTEA SĂ-ŢI PLACĂ ŞI:
Cheile Glodului Tocmai am revenit  din Cheile Glodului. Văzusem pe internet câteva poze și am fost impresionat de peisajele pitorești de aici. Evident că realitatea e...
Cazanele Dunării Cazanele Dunarii este locul unde eu mă simt cu adevărat liber. Le-am vizitat de mai multe ori, dar numai primăvara. În această zonă ai parte de o frum...
Căpușa – Sfaturi utile Capusa – inamicul nevăzut din iarbă. Nu mi-era în plan să scriu despre capusa, dar e necesar. Nu de alta dar am pățit-o deja a doua oară. Prima dat...
Castelul Peleș Castelul Peles este unul dintre cele mai frumoase castele din Europa. Locul I în România după părerea mea. Eu l-am vizitat o singură dată, dar am răma...
1Comment
  • A
    Posted at 00:02h, 25 April Reply

    My memorable trip….Nice article.

Post A Comment